Invitat la interviurile PR2Advertising.ro, Marius Bizau, consultant pe fonduri europene si Managing Partner al Acacia Consultanta&Project Management SRL, ne vorbeste despre bani, pregatirea pentru accesarea de fonduri europene, eligibilitate si nu numai.
Un miliard de euro este suma totala care poate fi accesata in cadrul a trei linii de finantare: microgranturi, granturi pentru capital de lucru si granturi pentru investitii
“Faptul ca se discuta de aceste sume este si pentru ca suntem la final de cadru financiar multianual. Vrem, nu vrem, pentru a creste absorbtia, trebuie sa inchidem acest an cu contracte de finantare intr-o valoare cat mai mare.”
Din totalul de 1 miliard de euro, fonduri legate de pandemia COVID -19 si disponibile la final de 2020, un procent de 15% este destinat regiunii Bucuresti – Ilfov.
O sa fie foarte multi care vor obtine finantari, inclusiv pe granturi pentru investitii din regiunea Bucuresti – Ilfov, Marius Bizau, consultant fonduri europene
Ti se pare ca e suficient pentru nevoia companiilor din aceasta zona? Este suma alocata regiunii Bucuresti – Ilfov suficienta?
E o chestie insteresanta raspunsul la aceasta intrebare, situatia, cel putin cum o percep eu din discutiile pe care le am cu clienti si cu potentiali clienti. De regula, avand in vedere faptul ca in Bucuresti – Ilfov nu s-au putut obtine finantari nerambursabile, societatile au incercat sa se descurce cum au putut: cu banii proprii, cu banii reinvestiti din venituri, unele au functionat si functioneaza si au rezultate bune, altele mai putin bune.
Din experienta mea de cateva luni deja, de cand discut punctual pe aceasta finantare, exista societati care pot sa mearga la maximum de finantare nerambursabila – 200 000 de euro in cazul grantului pentru investitii si 150 de mii la grantul pentru capital de lucru. O parte dintre ei nu stiu, insa, ce ar putea sa faca cu ei. Activitatea este pusa pe o directie, este sustenabila, functioneaza, merge bine, sunt, cum spuneam mai devreme, in postura de a cauta idei pentru niste bani.
Pe de alta parte, la polul opus sunt societati care, desi functioneaza (nu exceleaza, dar functioneaza) au niste indicatori financiari care ii defavorizeaza, cel putin la partea de granturi pentru investitii, pentru ca ori au reinvestit profitul si atunci acesta a scazut, pentru ca la grantul pentru investitii ne raportam la profitul din 2019, ori si-au mai achizitionat cate un autovehicul, au facut investii, ceea ce le-a adus proftul in jos, le-a scazut profitul si nu se incadreaza la sume foarte mari. Dupa parerea mea o sa fie foarte multi care vor obtine finantari, inclusiv pe granturi pentru investitii din regiunea Bucuresti – Ilfov.
Vorbeai despre companii care ar putea sa acceseze fonduri europene, insa nu au idei. Te referi inclusiv la cheltuileli eligibile? Adica ele nu au cheltuieli eligibile pentru fonduri europene?
Nu, nu, nu. Pur si simplu idei. In momentul in care eu ca si consultant primesc intrebarea “ce as putea sa fac cu banii astia”, este evident ca acea persoana nu are o idee conturata, schitata. Nu vorbesc de buget, de cum isi gestioneaza acea activitate.
M-as indrepta in directia domeniului alimentar – Marius Bizau
A crescut numarul de cereri pentru servicii de consultanta accesare fonduri europene in ultimul timp?
Bineinteles ca acum, cu ocazia faptului ca aceasta ordonanta 130 si cele trei tipuri de granturi nerambursabile – microgranturi, capital de lucru si grantul de investitii, a crescut numarul solicitarilor. Totusi, eu incerc sa le aduc in vedere tuturor celor cu care vorbesc, potetiali clienti sau nu, sa incerce sa isi pregateasca proiectele din timp, mai ales atunci cand acestea sunt de valoare mai mare, si nu pentru o anumita linie de finantare. O discutie, o relatie de mai lunga durata cu consultant poate sa pregateasca acel proiect din timp si, in functie de linia de finatare care se deschide cel mai repede si e cea mai potrivita acelei idei, acelui proiect, sa se aplice in acel moment.
Sfatul meu pentru toata lumea este sa se preocupe in primul rand de business-ul pe care il are – Marius Bizau
Vrei sa iti lansezi un business pentru care obtii fonduri europene. Cum alegi tu ideea de afaceri?
In primul rand, toti cei care ne gandim la finantari nerambursabile si care functionam, existam intr-o piata, indiferent care este ea, avem niste idei, niste sentimente, niste perceptii. Mi-e clar ca oricat si oricum ar functiona, ar inainta si ar evolua lumea asta, vom avea nevoie de mancare. Deci probabil ca un domeniu in care eu, daca as avea conditiile necesare pentru a obtine o finantare mare, m-as indrepta in directia domeniului alimentar.
Sfatul meu pentru toata lumea este sa se preocupe in primul rand de business-ul pe care il are, sa il dezvolte pana acolo unde crede ca ajunge la un plafon peste care e greu sa mai treaca si dupa aceea sa investigheze, sa caute si alte posibilitati. Iar pentru cei care sunt la inceput de drum, care isi doresc sa se apuce de o activitate, ei trebuie sa isi faca un scenariu de desfasurare a business-ului, a activitatii, pe o perioada de timp de 6 luni – un an. Si atunci se va vedea ce ar insemna din punct de vedere al cheltuielor pe care ei trebuie sa le aiba si ce ar putea fi din perspectiva veniturilor pe care ei ar putea sa le incaseze.
Ca sa ajungi la profit, la dividende, trebuie sa functioneze activitatea, sa cresti veniturile. – Marius Bizau
Exista si companii care au idei de dezvoltare, insa cheltuielile pe care le au nu sunt eligibile (plata salariilor, plata unor servicii etc). De ce crezi ca nu sunt luate in calcul genul acesta de cheltuieli?
In primul rand, pentru ca sunt cheltuieli imateriale si sunt volatile si greu de recuperat la un moment dat. Daca obiectivul proiectului contractului de finantare nu este atins, in cazul proiectelor care implica investitii, statul, finantatorul poate sa gaseaca sau are mecanisme de a-si recupera o parte din banii respectivi. La randul lui, statul roman trebuie sa prezinte dovezi ca sumele nerambursabile au fost cheltuite conform programelor catre Comisia Europeana. Altfel, vom primi ori neeligibilitati ori vor fi aplicate penalitati. Si atunci, la randul sau, statul roman trebuie sa isi impuna niste mecanisme prin care sa aiba posiblitatea de a tine sub control aceste eventuale penalitati.
Pe de alta parte, exista tipuri de finantari care permit salarizare. Acestea, insa, sunt pentru domeniul IT sau domeniile care au legatura cu cercetarea si acolo, pe de alta parte, da, cercetarea este o activitate cu dubla finalitate. Acolo toata lumea isi asuma ca poti avea doua rezultatein cadrul unui proiect de cercetare: ori iese obiectul cercetarii, ori nu iese obiectul cercetarii. Dar importanta e activitatea de cercetare in sine, nu neaparat rezultatul. Pe cand la restul tipurilor de proiecte trebuie sa avem niste rezultate foarte bine individualizate si niste obiective concrete.
Mai sunt proiecte care accepta finantari nerambursabiel unde se pot facecheltuieli cu salariile. Acestea sunt in programele de resurse umane sau de dezvoltare a capacitatii administrative. In momentul in care o companie solicita finatare nerambursabila scopul final este dezvoltarea acelei companii. Dezvoltarea acelei companii prin investitii, prin constructii, prin ce vrea sa faca, dar dezvoltarea acelei companii nu inseamna in mod obligatoriu sau exclusiv ca asociatii vor avea mai multe dividende, vor avea profit mai mare. Dar ca sa ajungi la profit, la dividende, trebuie sa functioneze activitatea, sa cresti veniturile, ceea ce in functie de tipul de activitare poate insemna, cu siguranta, si creare de locuri de munca, dar si angajare de forta de munca.
Pe de alta parte, exista si suficiente domenii de activitate unde nu inseamna neaparat locuri de munca. Inseamna automatizari, echipamente foarte sofisticate, foarte tehnologizate, implicarea umana este minima si atunci nu inseamna in mod necesar ca investitia presupune si creare de locuri de munca sau multe locuri de munca.
Este promovarea o cheltuiala eligibila?
Pe cele mai multe fonduri nu este o activitate eligibila sau acolo unde este eligibila este limitata la o anumita suma… ajungem la discutia de mai devreme cu salariile. Pana la urma, si rezultatele sunt greu de cuantificat in mod concret.
Urmareste interviul complet in materialul video
