Bucurestiul este capitala si asa cum toti sunt obisnuiti, viata este in continua miscare si crestere.
De aceea, strazile sunt in acest moment doar un drum pe care bucurestenii grabiti il strabat zilnic pentru a ajunge in diverse locuri. Multi studiaza site-ul www.strazibucuresti.ro pentru o orientare adecvata. Acesta gazduieste harta cu strazi Bucuresti.
Numele strazilor si-au pierdut din insemnatate. Le gasesti cu denumiri pe harta Bucuresti online, dar denumirile lor au ajuns doar o notiune lipsita de continut care ii ajuta pe localnici sau pe turisti sa se orienteze. Ceea ce locuitorii orasului nu mai au timp sa vada este faptul ca numele strazilor reprezinta o parte a istoriei de mult uitata.
Istoria infrastructurii din capitala
Vechile nume ale strazilor amintesc de formele de relief (Livada cu Duzi, Soseaua Viilor, Putul cu Plopi), sau de ocupatiile traditionale acum uitate (Bacani, Fainari, Olari).
Credinta a fost una dintre trasaturile morale care au stat alaturi de romani in fata navalirilor dusmane. Astfel, acestia au denumit o parte din strazi cu nume ce aduc aminte de lacase de cult: Episcopiei, Baratiei sau Antim.
Nici comunele care odinioara erau limitrofe nu au fost date uitarii. Nume precum Colentina, Tei sau Fundeni sunt de referinta pentru strazi din Bucuresti. Locurile pe unde isi faceau intrarea in oras diversele marfuri sunt la loc de cinste in memoria afectiva a bucurestenilor: Drumul Sarii sau Drumul Gazarului.
Mostenirea ramane
Istoria numelor acestor strazi nu ar trebui uitata, iar locuitorii orasului au obligatia morala sa o transmita generatiilor viitoare. Astfel, viitorii locuitori ar trebui sa stie ca:
1. Bulevardul Bucurestii Noi isi trage obarsia de la mosia Maicanesti – Grefoaicele. Aceasta a fost cumparata de boierul Bazilescu si a fost parcelata si vanduta la un pret modic catre saracii vremurilor, parte din mosie fiind donata primariei. Astfel, aici apare un nou cartier – Bucurestii Noi.
2. Strada Biserica Amzei a fost la origine o proprietate a boierilor Neculesti. Numele actual provine de la biserica construita de catre Amza Naescu in 1810.
Zona are o puternica incarcatura culturala. Aici s-a aflat casa lui Ioan Slavici in care a fost gazduit o vreme si marele poet Mihai Eminescu. Intr-unul dintre noile blocuri aparute se afla apartamentul unde a locuit Nichita Stanescu.
3. Calea Calarasilor (parte din vechiul Pod al Vergului) ia nastere in 1878 in cinstea sacrificiilor facute de corpul cavaleristilor in Razboiul de Independenta. Aici s-a aflat casa in care a locuit scriitorul Barbu Stefanescu Delavrancea.
4. Bulevardul Dacia este situat pe locul vechii mahalale a Tirchilestilor. Zona avea o faima trista datorita caracterului grosolan al locuitorilor de atunci. Apoi, zona este sistematizata ulterior, prin aparitia actualului bulevard, constructie realizata cu putin inainte de debutul Primului Razboi Mondial.
5. Calea Dorobantilor este un alt bulevard care omagiaza vechea armata romana. Numita initial Ulita Herastraului era principalul drum care facea legatura intre cazarma dorobantilor (soldati de infanterie cu termen redus) si campul de instructie din Herastrau. Actualul nume a fost capatat in 1878.
6. Strada Lipscani isi trage numele de la negustorii secolului al XVII-lea care isi stabilisera pravaliile in zona. Acestia se aprovizionau de la Leipzig (Lipsca in grai romanesc).
7. Bulevardul Ghencea aduce aminte bucurestenilor de detasamentele arnautilor. Acesti mercenari proveniti din Serbia, Albania si Grecia au fost denumiti in limbaj popular „ghenci”.
