Românii au obiceiul de a spune că vinul s-a născut în țara lor, odată cu Bachus, zeul vinului, care își are originile pe teritoriul României moderne. Și totuși, vinul nu este primul lucru la care se gândesc majoritatea oamenilor atunci când pomenești despre România.
În ciuda documentelor istorice mai vechi de 2000 de ani care vorbesc despre cultivarea strugurilor și producția de vin, când vine vorba de România, mulți se duc cu gândul la Dracula, Ceaușescu, Nadia Comăneci sau Gheorghe Hagi.
Asta deși România este unul dintre cei mai mari producători de vin din lume, cu un număr tot mai mare de producători de înaltă calitate. Statisticile OIV plasează România pe locul 5 în Europa în general și pe locul 10 în lume pentru zona cultivată cu viță de vie.
Când vine vorba de vinul românesc, criticul de vinuri englez Jancis Robinson numește România „țara speranței”. E o tradiție veche de milenii, ce a făcut din vin o parte esențială a culturii și modului de viață românesc.
Istoria vinului românesc
România are o geografie ideală pentru vin. O varietate de compoziții de sol se formează la poalele Munțiilor Carpați, soluri care se potrivesc bine viței de vie. Munții oferă adăpost și dealurilor, moderând temperatura.
Anotimpul tomnatic este lung, cu vreme blândă, ce permite strugurilor să se coacă mai lent, concentrând aromele. Clima este uscată și continentală, cu zone deluroase din Moldova și Dobrogea ce oferă condiții bune pentru cultivarea strugurilor.
Un punct fundamental în producția de vin românesc a fost invazia dăunătorului filoxera de la sfârșitul secolului al 19-lea. Acesta a decimat o mare parte din podgoriile din Europa, determinând ca o parte din soiurile locale de struguri să fie înlocuite cu soiuri internaționale.
De aceea, în vremurile moderne, putem găsi pe solul românesc soiuri de struguri vechi românești care au supraviețuit invaziei: Fetească Neagră, Fetească Regală, Fetească Albă, Băbească Neagră, Tămâioasă Românească, Băbească Gri, Zghihară de Huși sau Busuioacă de Bohotin, dar și soiuri internaționale precum Cabernet Sauvignon, Merlot, Riesling Italico, Shiraz, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Noir. Dintre cele mai noi, Jidvei este un vin cunoscut de multi. Il gasiti chiar si in supermarketurile online, Jidvei fiind la mare cautare chiar si pe eMAG.
Feteasca face vinuri albe uscate, proaspete, parfumate. Tămȃioasă Romȃnească sau Muscatul românesc este o mică clonă cu fructe de pădure a soiului Muscat Blanc à Petit Grains, unul dintre cele mai vechi soiuri de struguri din lume și cel mai rafinat dintre strugurii Muscat. Feteasca Neagră produce vinuri roșii delicioase, delicioase, ce devin catifelate odată cu înaintarea în vârstă. Este cel mai vechi soi de struguri românesc. Are o afinitate față de stejar și poate produce vinuri remarcabile cu randamente mai mici.
Producătorii moderni au apărut abia după căderea regimului comunist, în 1990. Regimul excludea proprietatea privată, ceea ce înseamnă că, până la momentul respectiv, toată producția de vin din România aparținea statului.
Industria vinicolă românească a suferit în era comunistă. Acest lucru s-a datorat prioritizării cantității față de calitate. După căderea comunismului, țara s-a confruntat cu hiperinflația și cu perioadele economice grele. Ca majoritatea românilor, industria vinului a avut de suferit.
La momentul respectiv, încă exista o producție de vin de volum mare și calitate scăzută. Românii au început să se îmbunătățească destul de târziu. Totuși, în ultimii douăzeci de ani, apariția micilor producători de vin români de calitate a generat o abordare complet diferită a vinificației față de producătorii de volum.
În 2007, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, accesul la fonduri a revoluționat producția de vin românesc și a creat o oportunitate de a utiliza abordări moderne, prin investiții în tehnologie pentru vinificație, îndepărtarea viței de vie de calitate scăzută și replantarea podgoriilor cu material genetic mai bun.
Industria vinicolă românească modernă
Astăzi, România combină tradiția istorică cu tehnologia modernă pentru a produce vinuri distincte, cu o personalitate puternică, care exprimă unicitatea teritoriului fiecărei zone majore de viticultură.
România are opt regiuni viticole: Dealurile Transilvania, Dealul Moldovei, Dealurile Munteniei, Dealurile Olteniei, Dealurile Banatului, Dealurile Dobrogei, Dealurile Crișana Maramureș și Terasele Dunării.
Vinificatorii experimentează prin prepararea vinurilor uscate din struguri vinificați în mod tradițional ca dulci sau demidulci. Aurelia Vișinescu, de la Domeniile Săhăteni, este o pionieră, primul vinificator din România care a vinificat Fetească Neagră ca un vin uscat învechit în butoaie de stejar.
De asemenea, produce un moscat românesc fabulos și uscat. Acest vin este o caracteristică superbă a profilului de aromă Muscat Blanc à Petit Grain.
Potențialul natural pentru industria vinului este clar și bine înțeles de investitori. Nu este de mirare că companiile britanice, germane, austriece, franceze și italiene domină investițiile în vinul românesc.
Tipuri de vinuri românești
Dvs ce mărci de vinuri românești cunoasteti?
Oprișor, Liliac, Jidvei, Budureasca, Corcova, Lacerta și Tohani.
În secolul al 19-lea, România a produs un vin renumit în toată Europa: Grasă de Cotnari. Este un vin dulce cu caracter Botrytis, ce provine din regiunea Cotnari și, deși este încă vândut, are nevoie de un pic de lifting și revigorare în calitate. Vinurile au multe beneficii de care poate nu stiati!
În ciuda încetinirii sale actuale în distribuție, Grasă de Cotnari demonstrează că România poate produce vinuri de talie mondială. Având în vedere acest lucru, cea mai recentă generație de producători este pregătită să propulseze România pe scena mondială a vinurilor.
