Elena Gaspar Ion, presedinte SNRB, nu crede în amenințări sau frică, ci în puterea cuvântului spus cu blândețe, în fapte mici care inspiră și în exemplul personal. A participat la interviurile Ikigai și într-un material dedicat femeilor de afaceri. Nu doar pentru ce face, ci pentru cum o face: cu claritate, coerență și convingerea că schimbarea începe cu fiecare dintre noi.

Vezi interviul „Gesturile mici fac diferența” – despre reciclare, responsabilitate și puterea comunicării autentice.
Pentru Elena, chiar și o baterie ar trebui să spună o poveste. Una simplă, dar esențială: că fiecare gest contează. Că nu arunci ceva fără să te întrebi ce se întâmplă cu el mai departe.
E o formă de respect. Față de ceilalți, față de mediu, față de generațiile următoare. Și mai ales, față de tine însăți, atunci când alegi să nu te eschivezi spunând „nu e treaba mea”.
De la frică, la încredere
„Dacă nu faci asta, vine Baba Cloanța!” Așa ne-au fost transmise, în copilărie, multe lecții. Doar că frica nu funcționează pe termen lung. La SNRB, Elena preferă comunicarea pozitivă, bazată pe beneficii și emoție.
Pentru ca oamenii să acționeze, e nevoie de încredere, transparență și coerență. Nu poți cere colectare selectivă, dacă infrastructura lipsește. Nu poți promova sustenabilitatea, dacă nu faci și tu ceva în sensul acesta.
Ce poate schimba lumea
Dacă ar putea schimba un singur lucru, Elena ar elimina mentalitatea „nu e treaba mea”.
Pentru că exact asta ne blochează: ideea că altcineva trebuie să facă.
„E un cerc vicios: nu mă implic → aștept să facă altcineva → mă plâng că nu s-a făcut.”
Dar există speranță. Ea vine din comunitățile mici, unde oamenii reacționează surprinzător, pozitiv atunci când primesc informații clare. Sau dintr-un e-mail de la un copil care spune că și-a convins toată familia să recicleze.
Ce rămâne după cuvinte
Reciclarea nu este un scop în sine. Este un act de respect. Față de ceilalți, față de natură, față de generațiile viitoare.
„Să nu arunci nimic fără să te întrebi: Ce se întâmplă cu el mai departe?”
Doar această întrebare, pusă zilnic, ar putea schimba lumea.
Și poate, într-o zi, fiecare baterie chiar va purta acel mesaj simplu:
„Gesturile mici fac diferența. Reciclează.”







