Sanatatea dentara nu depinde doar de periaj si de vizitele regulate la dentist. Alimentatia joaca un rol la fel de important, desi este mult mai rar discutata. Unele alimente intaresc smaltul dinților si protejeaza gingiile, in timp ce altele creeaza conditiile ideale in care bacteriile orale prospera. Iata ce merita sa stii inainte sa-ti planifici urmatoarea masa.
Gura este, de fapt, un ecosistem. Bacteriile din cavitatea bucala se hranesc cu resturile alimentare ramase pe dinti, mai ales cu zaharurile, si produc acizi care ataca smaltul. Pe termen lung, acest proces repetat de mai multe ori pe zi duce la aparitia cariilor si la producerea de inflamatii gingivale. Vestea buna e ca, la fel cum unele alimente favorizeaza acest proces, altele il pot contracara activ.
Fructele, sursa importantă de vitamina C care ajută gingiile
Gingiile sunt formate dintr-un strat de tesut epitelial si conjunctiv, iar colagenul din structura lor se reface constant. Vitamina C este cofactorul esential in sinteza colagenului. De aceea, un deficit sever de vitamina C (scorbutul, boala clasica a marinarilor din secolele trecute) se manifesta vizibil prin gingii sangerande si slabite. Nu trebuie sa ajungi la un deficit sever ca sa simti diferenta. Un aport constant de vitamina C sustine fermitatea si rezistenta tesutului gingival.
Citricele sunt, pentru majoritatea oamenilor, prima sursa la care se gândesc când vine vorba de vitamina C, insa exista si fructe din afara acestei familii care contin cantitati la fel de mari, daca nu chiar mai mari.
Un bun exemplu în acest sens este fructul de kiwi. Desi nu face parte din familia citricelor, are unul dintre cele mai ridicate continuturi de vitamina C dintre fructele consumate frecvent, depasind adesea o portocala de dimensiuni similare. Kiwi, fructul cu cel mai ridicat continut de vitamina C este un fruct simplu de introdus zilnic, fie ca gustare, fie ca desert, iar din perspectiva sanatatii orale, este un aliat de nadejde pentru gingii.
Textura alimentelor, factorul care conteaza la fel de mult ca si continutul
Alimentele crocante precum merele, morcovii sau telina au un rol mecanic pe care il subestimam. Mestecarea prelungita a acestora stimuleaza secretia de saliva, iar saliva este, in esenta, sistemul natural de curatare al gurii: neutralizeaza acizii, transporta calciu si fosfat catre smalt si ajuta la eliminarea resturilor alimentare dintre mese. Practic, un mar consumat ca gustare face partial treaba pe care ar face-o clatirea gurii cu apa.
Calciul si fosfatul, elementele cheie cu rol în remineralizare
Smaltul dentar nu este un tesut static. Pe parcursul zilei trece prin cicluri de demineralizare (cand este expus la acizi) si remineralizare (cand primeste calciu si fosfat din saliva si din alimentatie). Lactatele precum iaurtul, branza sau laptele sunt surse consistente ale acestor minerale, iar branza mai ales stimuleaza salivatia fara sa contina zahar, spre deosebire de multe gustari dulci.
Polifenolii, dusmanii bacteriilor
Ceaiul verde si afinele contin polifenoli care interfereaza cu capacitatea bacteriilor orale de a se atasa de smalt si de a forma placa bacteriana. Nu inlocuiesc periajul, dar consumate regulat, pot reduce usor terenul favorabil dezvoltarii bacteriilor.
Ce este bine sa limitezi
Zaharul ramane principalul factor de risc pentru carii, dar nu cantitatea totala conteaza cel mai mult, ci cat de des este expusa cavitatea bucala la el. De fiecare data cand mananci sau bei ceva cu zahar, bacteriile din placa dentara il „digera” si elimina acid ca produs secundar, timp de aproximativ 20-30 de minute. In acest interval, smaltul pierde minerale (are loc demineralizarea), apoi saliva neutralizeaza acidul, iar smaltul incepe sa se remineralizeze. Practic, se produce un singur „val” de aciditate, urmat de revenire la normal.
Problema apare cand expunerea se repeta la intervale scurte de-a lungul zilei. Daca sugi bomboane una dupa alta sau bei incet o bautura indulcita timp de doua ore, fiecare val nou de acid incepe inainte ca precedentul sa se fi incheiat, iar gura ramane practic tot timpul intr-un mediu acid, fara sa mai aiba loc remineralizarea intre atacuri. De aceea, 10 bomboane mancate rapid, una dupa alta, sunt de fapt mai putin daunatoare pentru smalt decat aceleasi 10 bomboane consumate treptat, pe parcursul unei intregi zile.
Bauturile acidulate au un efect similar, chiar si atunci cand nu contin zahar adaugat. Sucurile de fructe naturale, baute incet sau consumate in exces, mentin dintii mai mult timp în contact cu acizii, favorizand erodarea smaltului.
Periajul si controalele stomatologice raman baza. Dar dieta zilnica este a doua linie de aparare, una pe care o putem controla de trei ori pe zi, la fiecare masa. De exemplu, consumul unui kiwi in locul unei gustari procesate, un mar sau un morcov crud intre mese, mai putine „gustari dulci pe tot parcursul zilei”, pot face diferenta pe termen lung intre o vizita de rutina la dentist si una cu vesti mai putin placute.
