
După anul 2007, când România a intrat în Uniunea Europeană, am sperat cu toții că vom vedea în sfârșit prosperitate și pe meleagurile noastre fost comuniste. Toată lumea își dorea să ajungem la un nivel de trai cel puțin comparabil cu al vesticilor, însă din păcate, acest nivel de trai încă se lasă așteptat.
Nimeni nu a luat în calcul la vremea respectivă emigrarea masivă cu care România se luptă și astăzi destul de serios. Românii nu au mai avut răbdare să muncească pe bani puțini și astfel, în timp, să ajungă la prosperitate. Și-au făcut bagajele și au plecat în țările membre UE să facă rost de acești bani mult mai repede, clădind însă prosperitate pentru acele state. România? A rămas o pârloagă, în paragină.
Agricultura de exemplu, a fost un sector forte pentru România dintotdeauna. Lumea satului în jurul căreia s-a pripășit agricultura a avut cel mai mult de suferit din cauza emigrației, forța de muncă a dispărut efectiv de pe acest tărâm sacru. Din „Grânarul Europei”, astăzi, România se află la coadă, se află pe ultimele locuri la capitolul agricultură în Europa. Românii noștri s-au dus să muncească pământurile altora și ale lor au rămas în grija nimănui. Haideți să trecem în revistă câteva dintre aceste statistici.
A dispărut exploatarea masivă, a apărut agricultura de subzistență și business-ul de talie mică
Conform Eurostat, în anul 2013 România alături de Cipru și Malta se aflau la coada clasamentului în ceea ce privește suprafața medie a exploatărilor. Astfel, în România ca și în celelalte două state menționate, exploatarea medie nu depășea 10 hectare. Explicația este destul de logică, fiecare gospodar rămas pe la țară își exploatează singur bucata de pământ, care de obicei cam pe la 10 hectare se situează în medie.
Mai sunt oameni care nu au abandonat patria natală și care au decis să-și câștige banul exploatând puținul pe care-l au. Din 2013 până în prezent, ajutați și de fondurile europene nerambursabile, mulți dintre acești mici agricultori au reușit să-și cumpere combine agricole, tractoare, s-au modernizat.
Este dovada faptului că se poate reuși în agricultură și în România dacă-ți dorești cu adevărat și dacă ai răbdare. Micii agricultori se orientează anual pe produse cât mai profitabile și astfel reușesc să răzbească. Această dorință de a investi în tehnologie agricolă este însă forțată de împrejurări, există mari probleme cu forța de muncă. Dacă în state precum Luxembourg, 74% dintre cetățeni lucrează în agricultură, în România maxim o cincime dintre locuitori mai aveau în 2013 astfel de preocupări. Din contră, atunci se înregistra și o scădere cu 7% a populației care lucra în agricultură.
Acesta este adevărul, din păcate. Mulți dintre noi ne-am dori ca lucrurile să nu stea așa dar nu avem nicio putere. Nu te poți lupta cu dorința românului de a face bani rapid, nu-l poți convinge să aibă răbdare și să încerce mai întâi la el în țară. Mirajul străinătății este din păcate greu de învins.







