Educatie / Cultura, HR, ONG — 20/10/2015 at 12:46

Analiza impactului noii legislaţii a dialogului social

by

La 4 ani de la adoptarea noii Legi a Dialogului Social, Asociația CONECT a prezentat prima cercetare sociologică și juridică exhaustivă privind impactul legislației dialogului social adoptate în 2011, reuniune organizată în cadrul proiectului “Abordarea provocărilor generate de noua legislaţie a muncii şi a dialogului social în România“.

Studiul realizat de sociologul drd. Ștefan Guga (Central European University, Budapesta) și avocata Camelia

Copyright Bogdan Barna 2015

Copyright Bogdan Barna 2015

Constantin (Societatea Civilă de Avocatura “Cincan și Constantin”) a avut drept obiectiv realizarea unei analize aprofundate asupra impactului legislaţiei dialogului social în vigoare din 2011 până în prezent. Cercetarea sociologică a analizat modul în care dialogul social funcționează în practică și a scos în prim-plan disfuncționalitățile de ordin organizatoric și legislativ, așa cum apar ele în situații concrete. Cercetarea juridică şi-a propus să analizeze influența modificărilor legislative din anul 2011 asupra elementelor esențiale ale dialogului social legate de exercitarea unor drepturi fundamentale precum libertatea de asociere, negocierea colectivă sau dreptul la acțiuni colective, inclusiv dreptul la grevă. Rezumatul studiului poate fi descărcat aici, iar materialul complet aici.

Principala concluzie a studiului este aceea că lipsa substanţei și caracterul predominant formal al dialogului social tripartit sunt cele mai pregnante probleme la toate nivelurile la care acesta se manifestă (de la Comisiile de Dialog Social, la Consiliul Economic și Social sau Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social). Consecinţa imediată a fost accentuarea disfuncţionalităţilor anterioare ale dialogului social și introducerea unora noi, această deteriorare ducând la o slăbire și mai accentuată a părţilor implicate. Impactul schimbării de legislaţie asupra evoluţiei dialogului bipartit la nivel de sector a fost direct și imediat, numărul de contracte colective de muncă la nivel de ramură/sector înregistrând o scădere bruscă și semnificativă, dispărând complet în mediul privat și diminuându-se sever în mediul bugetar. Eliminarea negocierilor contractului colectiv la nivel naţional nu a fost însoţită de o ameliorare a dialogului tripartit, organizaţiile confederale trebuind să apeleze la mecanisme informale și parainstituţionale în încercarea de a obţine rezultate care în mod normal ar trebui obţinute prin intermediul instituţiilor de dialog social.

Raportul de cercetare conţine și un set de recomandări, dintre care amintim:

  • îmbunătățirea monitorizării și generării de informații despre relațiile colective de muncă;
  • introducerea unor mecanisme care să permită organizațiilor sindicale și patronale să sancționeze în mod real și eficient încălcarea unilaterală a prevederilor legislative existente;
  • transparentizarea, democratizarea și creșterea mizelor dialogului social tripartit;
  • scăderea sau eliminarea pragului de 50%+1 necesar pentru înregistrarea unui contract colectiv la nivel de sector, precum și revizuirea mecanismului de extindere a unui asemenea contract;
  • regruparea sectoarelor economice în conformitate cu realitățile organizatorice și economice existente;
  • scăderea pragului de 50%+1 pentru obținerea reprezentativității organizațiilor sindicale la nivel de unitate;
  • reevaluarea pragului de minimum 15 salariați din aceeași unitate pentru constituirea unui sindicat;
  • asigurarea prin lege a condițiilor de viabilitate a instituției reprezentanților salariaților;
  • eliminarea restricțiilor impuse negocierilor colective în sectorul bugetar;
  • reconsiderarea reglementărilor declanșării conflictelor colective de muncă și a grevei;
  • înăsprirea sancțiunilor în cazul nerespectării contractelor colective de muncă și a legislației în vigoare.

Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului “Abordarea provocărilor generate de noua legislaţie a muncii şi a dialogului social în România“, derulat de SOLIDAR Suisse, Asociaţia CONECT (denumită anterior ADO SAH ROM), CNSLR FRĂŢIA şi CNS CARTEL ALFA, în perioada 2014-2017, cu scopul de a contribui la consolidarea relațiilor industriale din România și de a restabilili viabilitatea conceptului și a practicii de dialog social.

Proiectul are un buget total de 617.756,00 CHF și este co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă, în proporţie de 90% (555.980, 40 CHF), şi de 10% (61.775,60 CHF) de partenerii din proiect.

Pentru mai multe detalii privind Programul de Cooperare Elvețiano-Român, vă invităm să vizitați http://www.swiss-contribution.admin.ch/romania

Solidar Suisse este o organizaţie elveţiană non-profit care militează la nivel internaţional pentru muncă decentă, participare democratică şi ajutor umanitar în cele mai sărace ţări din Africa, America Latină, dar şi în statele aflate în curs de dezvoltare din Europa de Est şi China. Solidar Suisse este membră a reţelei European Solidar Network şi a implementat până în prezent peste 50 de proiecte în 13 ţări.

Asociaţia pentru Dialog, Ocupare și Migraţie CONECT a fost constituită sub denumirea de Asociația pentru Dezvoltarea Organizației – SAH ROM (ADO SAH ROM) în anul 2000. Scopul Asociației CONECT este să promoveze, apere și susțină valorile democratice, drepturile și libertățile individuale, dialogul social și civic, diversitatea culturală, politicile publice şi coeziunea economică și socială. Totodată, susține dezvoltarea activităților de economie socială și/sau de antreprenoriat social, militând pentru o societate echitabilă și pentru dezvoltare durabilă. Asociația CONECT este membră afiliată a reţelei European Solidar Network.

CNSLR Frăţia, înfiinţată în anul 1993, este considerată cea mai mare organizaţie naţională de profil sindical, cuprinzând peste 800 de mii de sindicalişti. Confederaţia este independentă faţă de partidele politice, de organele de stat şi de patronate, reprezintă şi promovează interesele profesionale, sociale, economice şi culturale și apără drepturile fundamentale ale membrilor săi. C.N.S.L.R.-FRĂŢIA include 28 de federaţii profesionale din toate ramurile şi domeniile de activitate şi 41 de Uniuni Judeţene și este afiliată la ETUC și ETUI.

CNS Cartel Alfa a fost creată în anul 1990 cu scopul de a realiza o reprezentare reală şi autentică a lucrătorilor din România. Confederaţia militează pentru crearea de locuri de muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a celor pe care îi reprezintă, pentru o politică concordantă de venituri şi pentru stabilitate şi dezvoltare economică. CNS “Cartel ALFA” este constituită din 41 de federaţii profesionale din domenii de activitate diverse, atât din sectorul public, cât şi privat şi 42 de Uniuni Judeţene și este afiliată la Confederaţia Europeană a Sindicatelor (ETUC) şi la Confederaţia Internaţională a Sindicatelor (ITUC).

 

Autorii comunicatelor de presa si, respectiv, posesorii conturilor de pe Site sunt singurii responsabili pentru materialele publicate pe PR2Advertising.ro. Pentru detalii, consultati termenii si conditiile acestui site

Leave a Reply

Your email address will not be published.